Bolile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză de mortalitate în ţările dezvoltate economic. Se apreciază că din totalul de 55 milioane de decese înregistrate pe întreg globul anual, aproximativ 30% sunt decese de cauză cardiovasculară. Principala cauză de deces cardiovascular este hipertensiunea arterială (HTA). (...)

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.  

 

   La fel ca în alte ţări europene – Austria, Italia, Rusia etc. – în România a existat până în 1991 specialitatea Neuropsihiatrie infantilă (NPI), care deservea atât cazurile de Neurologie pediatrică (NP), cât şi pe cele de Psihiatrie a copilului şi adolescentului (PCA). Datorită progreselor enorme în ambele domenii, la nivelul ştiinţelor fundamentale – neurofiziologie, genetică, imagistică, dar şi al clinicii neurologice şi psihiatrice, s-a simţit nevoia de a separa aceste două specialităţi. (...)

   Societatea Română de Istoria Farmaciei (SRIF) şi-a sărbătorit aniversarea printr-o serie de prezentări ştiinţifice despre istoria SRIF şi despre primele medicamente şi instituţii medico-farmaceutice româneşti. Prelegerile au avut loc în perioada 26–28 mai, la Facultatea de Farmacie din Bucureşti. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

   Editorialul revistei DIABETES CARE – ediţia în limba română din nr. 1/2011 abordează Optimizarea stilului de viaţă în prevenţia primară a diabetului zaharat tip 2 ca o necesitate imperioasă în urma creşterii explozive – îndeosebi în ultimele două decenii – a incidenţei bolilor metabolice în general, a diabetului zaharat tip 2 în special. Această creştere se corelează în primul rând cu stilul de viaţă nesănătos (alimentaţie hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, sedentarism) ce antrenează supraponderabilitate, obezitate, dar şi majorare de două până la cinci ori a riscului de boli aterosclerotice cardiovasculare sau cerebro-vasculare, arteriopatii periferice etc. (...)

 

   Incidenţa diabetului zaharat, cancerului mamar şi sindromului metabolic a crescut pe parcursul ultimelor decenii, în paralel cu epidemia de obezitate. Există studii care au semnalat asocierea diabetului şi sindromului metabolic cu un risc mai mare de cancer de sân. Una dintre posibilele explicaţii ale acestei asocieri poate fi faptul că toate aceste afecţiuni împart factori comuni de risc. (...)

   În Aula Magna a Academiei Române a avut loc luni, 4 aprilie a.c., şedinţa festivă de aniversare a 145 de ani de la înfiinţarea înaltului for al culturii ţării noastre. Deschizând manifestarea oficială, dl acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a făcut mai întâi o trecere în revistă a istoriei acestui lăcaş al spiritualităţii române. (...)

   Deşi infecţia cu virus hepatitic C (VHC) este o problemă majoră de sănătate publică, consecinţele pe termen lung fiind în continuă extindere, în România, datele privind amploarea infecţiei, precum şi factorii de risc implicaţi în transmiterea infecţiei cu VHC sunt sporadice, deşi esenţiale pentru elaborarea şi aplicarea unui program de prevenire şi control. Publicăm un foarte interesant studiu epidemiologic descriptiv longitudinal, realizat de dna dr. Camelia Truică, ce urmăreşte concomitent expunerea la factori de risc pentru infecţia cu VHC şi prezenţa anticorpilor anti-VHC la pacienţi internaţi în secţia de Boli infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi (indiferent de motivele internării şi de diagnosticul de internare). (...)

   În urmă cu două decenii lua fiinţă Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, afiliată, din 1998, la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Despre trecutul Societăţii scrie dl prof. dr. C. D. Zeletin, preşedintele SMSPR. Viitorul promite, prin Cenaclul tinerilor medici scriitori. (...)

  Din această lună, la toate oficiile poştale din Bucureşti şi din ţară, se pot încheia abonamente la „Viaţa medicală“ pentru anul 2011. Pentru a primi ziarul începând cu luna ianuarie 2011, abonaţii trebuie să se adreseze oficiului poştal ales, cel mai târziu până la 20 decembrie 2010. În Catalogul de presă al Poştei Române, publicaţia noastră figurează la numărul 19078.

    Prima Conferinţă a Societăţii Române de Dermato-Oncologie cu tema Coordonate oncologice în dermatologie s-a desfăşurat, recent, la Bucureşti, cu participarea a numeroşi medici dermatologi. Reuniunea a beneficiat de prezenţa unor invitaţi de prestigiu, personalităţi recunoscute internaţional ale chirurgiei dermatologice, precum dnii dr. Lawrence Field, profesor emerit al Universităţii California, dr. Perry Robins, profesor emerit al Universităţii din New York şi preşedinte-fondator al Societăţii Internaţionale pentru Dermato-Chirurgie, prof. dr. Antonio Picoto, membru în comitetul de conducere al Academiei Europene de Dermatologie şi Venerologie, prof. dr. Arie Orenstein, fost preşedinte al Asociaţiei Medicale din Israel, prof. dr William Hanke, de la Universitatea de Medicină din Indiana, fost preşedinte al Societăţii Internaţionale pentru Dermato-Chirurgie. (...)

    Cele patru zile de desfăşurare a celei de-a II-a ediţii a Cursului Balcanic Precongres de Hepatologie, şi a celui de-al XX-lea Congres Naţional de Hepatologie, desfăşurate în perioada 15–18 septembrie a.c., la Bucureşti, şi a Fundaţiei „Academician Marin Voiculescu“ în organizarea Asociaţiei Române pentru Studiu al Ficatului (ARSF), au marcat o manifestare ştiinţifică majoră dedicată patologiei hepatice. La conferinţa de presă care a avut loc joi, 16 septembrie a.c., după câteva cuvinte introductive rostite de dl dr. Laurenţiu Micu din partea ARSF, a luat cuvântul dl prof. dr. Arun Sanyal din SUA, care a arătat că 2% din populaţia ţării sale este purtătoare a unui virus hepatitic. Faptul că lezarea silenţioasă a ficatului rămâne, la aceste persoane, neobservată, nu înseamnă că această patologie nu are un impact socio-economic major. (...)